Educaţia

Conform legislației în vigoare , statul român asigură condiţiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de şedere în România, în viaţa economică, socială şi culturală a ţării, precum şi accesul acestora la sistemul de educaţie. Această obligaţie se regăseşte şi în Constituţia României: „dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare”, iar accesul la cultură este garantat.

Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română, în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbile de circulaţie internaţională. Constituţia României nu face nicio distincţie între persoane în funcţie de cetăţenia lor, menţionându-se doar că dreptul la educaţie este garantat.

Sistemul de învățământ românesc

Conform Legii Educaţiei , în România învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, gimnazial şi primii doi ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. Obligaţia de a frecventa învăţământul de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.

Graficul sistemului educaţional pe niveluri şi şcoli cu predare în limba română:

Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

    • Educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
    • Învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare (cunoscută și sub denumirea de Clasa Zero) şi clasele I-IV;
    • Învăţământul secundar, care cuprinde:

– Învăţământul secundar inferior sau gimnazial: clasele V-IX;
– Învăţământul secundar superior sau liceal: clasele de liceu X-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională și tehnologică;

  • Învățământul profesional, cu durata între 6 luni și 2 ani;
  • Învățământul terțiar non-universitar, care cuprinde învățământul postliceal.

Sistemul naţional de învăţământ superior are 3 niveluri de studii universitare:

  • Studii universitare de licenţă;
  • Studii universitare de masterat;
  • Studii universitare de doctorat.
Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice (MECS), în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, prin inspectoratele şcolare, poate organiza programe educaţionale de tip „A doua şansă”, în vederea promovării învăţământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul secundar, gimnazial.
Statul poate asigura finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum și pentru elevii din învățământul postliceal special de stat. Această finanțare de bază se face având în vedere o metodologie elaborată de Ministerul Educației și Cercetării Științifice.

România a adoptat sistemul Bologna de armonizare a sistemelor de învăţământ în vederea creării unui Spaţiu European al Învăţământului Superior. În acest sens, România a introdus o serie de prevederi precum:

  • introducerea învăţământului superior de licenţă de 3 ani;
  • introducerea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS), pentru recunoaşterea diplomelor obţinute în oricare ţară UE de către toate celelalte ţări.

De asemenea, România ia parte la sistemul de schimb internaţional de studenţi prin programe precum Erasmus +. Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie și include două semestre.

Niveluri Forma de învăţământ Clasele Organizare Structurare Durata în ani
Educaţia timpurie Antepreşcolar
Preşcolar
Creşe, grădiniţe şi centre de zi
Program normal, prelungit şi săptămânal
Aproximativ: 15 septembrie – 15 iunie 0-3
3-6
Învăţământ primar Școală primară I-IV Zi – de regulă program de dimineaţă
Programul „Școală după școală”
4
Învăţământul secundar Gimnaziu
Liceu
V-IX
X-XII/XIII
Frecvenţă
Frecvenţă/Cu frecvenţă redusă
5
3-4
Învăţământ profesional 6 luni-2 ani Frecvenţă 6 luni-2 ani
Învăţământ terţiar sau non-universitar Postliceal 1-3 ani Aprox.: 1 Oct. – 20 Iunie 1-3 ani
Învăţământul superior Licență 3-6 ani Frecvență
Frecvență redusă/La distanță
Aprox.: 1 Oct. – 20 Iunie:
-două semestre care se termină cu o sesiune de examinare şi o vacanţă
-se termină cu examen final: licenţă, dizertaţie, doctorat.
3-6 ani (în funcţie de profil)
Masterat 1-2 ani Frecvență/Frecvență redusă
Doctorat 3 ani Frecvență

Sistemul de notare în şcolile româneşti

Nivel Sistem de notaree
Primar Acordarea de calificative:
Foarte bine (FB) – Excelent, Bine (B) – Bine, Satisfăcător (S) – Satisfăcător Insuficient (I) – examen ratat.
Secundar, profesional, terţiar şi superior Sistem de notare de la 1 la 10
– 10 este cea mai bună notă, iar 1 este cea mai slabă notă
– 5 este nota minimă de trecere
– media minimă pentru promovarea examenului de bacalaureat (examen ce este susţinut la sfârşitul liceului) este 6

Pentru mai multe detalii, dați click mai jos:

Înscrierea într-o formă de învăţământ românească

Sistemul educaţional din România garantează minorilor străini a căror ședere pe teritoriul țării este oficial recunoscută, conform legii, drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitar, precum și la învățarea pe tot parcursul vieții, fără nicio formă de discriminare.

În învăţământul obligatoriu, elevii străini beneficiază de şcolarizare în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, dar în învăţământul liceal secundar superior, elevii din state terţe plătesc taxe de şcolarizare, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2009 privind stabilirea cuantumului minim al taxelor de școlarizare, aprobată, cu modificări şi completări prin Legea nr. 1/2010.

Taxa pentru învățământul liceal secundar superior, în prezent, este de 180 euro/lună.

I. Cu privire la înscrierea în învățământul preuniversitar, în România se pot înscrie elevii cetăţeni ai unor state ce nu fac parte din UE, SEE sau Confederaţia Elveţiană dacă unul dintre părinţi, tutori sau susținători legali se încadrează în una din următoarele situații: este repatriat; are, prin căsătorie, domiciliul în România; este posesorul unui permis de şedere în România; desfăşoară, în conformitate cu prevederile legale, activităţi pe teritoriul României; se află la studii în învăţământul universitar sau postuniversitar de stat/particular acreditat din România. La cerere, elevii pot beneficia de cursuri pregătitoare pentru învățarea limbii române, cu taxă, organizate la nivelul Inspectoratelor Școlare, cu o durată de un an școlar . Dosarele se depun la Ministerul Educației și Cercetării Științifice – Direcția Generală Relații Internaționale și Europene – care eliberează străinului un aviz de înmatriculare.

II. Cetăţenii străini din state care nu fac parte din UE, SEE sau Confederaţia Elveţiană sunt înscrişi în învăţământul universitar şi postuniversitar, cu predare în limba română, în cazul în care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

  • dacă prezintă acte de studii româneşti (diplome şi certificate) sau acte de studii atestând cel puţin patru ani de studii consecutivi urmaţi într-o unitate școlară/instituţie de învăţământ superior din sistemul național din România.
  • dacă au cunoştinţe de limba română şi promovează un test de evaluare a acestor cunoştinţe, în urma examinării de către o comisie de specialitate formată din membrii Catedrei de limba română din instituția de învățământ superior acreditată la care candidatul urmează să studieze. În cazul în care respectiva instituție de învățământ superior nu dispune de catedră de specialitate, examinarea poate fi efectuată de către o comisie similară din cadrul unei alte instituții de învățământ superior acreditată. În urma acestei examinări se va elibera un Certificat de competență lingvistică.
  • după absolvirea anului pregătitor, în cadrul căruia îşi însuşesc cunoştinţele necesare de limbă română, precum şi cunoştinţele specifice având în vedere profilul viitoarei pregătiri (anatomie, fizică, chimie, desen tehnic, medicină etc.). Durata anului pregătitor pentru studii universitare de licenţă este de 1 an școlar/academic, iar pentru studii universitare de masterat, doctorat și studii postuniversitare de rezidenţiat este de cel puţin 6 luni.

Pot fi înscriși în ciclul I de studii universitare absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.

Procedura de înscriere decurge astfel:
A. Trimiteţi dosarul de aplicare la instituţia de învăţământ dorită (toate documentele din dosar trebuie să fie traduse într-o limbă de circulaţie internaţională, supralegalizate, iar în unele cazuri, apostilate). Există anumite cazuri când veţi fi solicitat să vă depuneţi dosarul personal, caz în care veţi putea veni în România în baza unei vize de scurtă şedere (ex: turistică), deoarece instituţia de învăţământ nu vă poate elibera un document care să ateste faptul că dumneavoastră veniți în România pentru depunerea dosarului.
B. Veţi primi o scrisoare de acceptare sau de respingere. La înscriere nu este necesar să susţineţi un examen de admitere, ci doar, în unele cazuri, anumite teste de aptitudini.

În cazul în care aţi fost acceptat la studii în România, transmiteţi la MECS un dosar care trebuie să conţină următoarele documente:

  • Cererea de eliberare a Scrisorii de acceptare completată la toate rubricile, în două exemplare;
  • Actul de studii – copie şi traducere legalizată care califică persoana în cauză pentru forma respectivă de învăţământ (diploma de bacalaureat sau echivalentul acesteia);
  • Foile matricole – copii şi traduceri legalizate – aferente studiilor efectuate şi programa analitică , în cazul candidaţilor care solicită echivalarea unor perioade de studii;
  • Adeverință eliberată de autoritățile de resort prin care să se confirme că actele de studii prezentate permit titularului, în țara emitentă, accesul la studii de nivelul celor solicitate în România;
  • Certificatul de naştere – copie şi traducere legalizată;
  • Copie după paşaport;
  • Certificatul medical (într-o limbă de circulaţie internaţională) care să ateste faptul că persoana care urmează să se înscrie la studii nu suferă de boli contagioase, ori alte afecţiuni incompatibile cu viitoarea profesie.

Conform Ordonanței Guvernului nr. 22/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.1/2010 sunt prevăzute următoarele taxe minime – taxe ce vor fi plătite pentru cel puţin un an de studii în avans – senatele universităţilor stabilind taxele finale:

Domeniul de învăţământ Învăţământ universitar de licenţă, de masterat, rezidenţiat (euro/luna) Învăţământ postuniversitar, doctorat (euro/lună)
Tehnic, agronomic, ştiinţe, matematici şi matematici aplicate, sport 270 290
Arhitectură 350 370
Socio-uman, psihologie, economic 220 240
Medicină 320 340
Muzică şi arte 420 440
Interpretare muzicală, teatru 750 770
Film 950 970
Costul anului pregătitor diferă în funcţie de facultatea urmată, aceste costuri fiind hotărâte de către Senatul universităţilor.

Burse

Cetăţenii străini pot fi acceptaţi de o instituţie de învăţământ din România şi pe baza unei burse de studiu acordată fie unilateral de statul român, fie în cadrul unor acorduri bilaterale între ţări, a unor granturi oferite de alte state ori de către organizaţii internaţionale.

Fiecare instituție de învățământ superior acreditată, care are studenţi din state terțe înmatriculaţi pe locuri cu taxă (cu excepţia cetăţenilor moldoveni, a cetăţenilor străini de etnie română şi a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate) va înainta Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice, Direcţia Generală Relații Internaționale și Europene, dosarele de candidatură însoţite de o adresă oficială semnată de rectorul instituției de învățământ şi de un centralizator care va conţine un clasament al candidaţilor.

Actele necesare dosarului, condiţiile și procedura este prevăzută în cadrul Metodologiei de primire la studii și școlarizare a cetăţenilor străini din state terţe UE în învățământul de stat și particular acreditat din România, Secțiunea a 8 a.

Instituţii de învăţământ cu predare în limbi străine

În anumite oraşe există şi instituţii de învăţământ, pe toate nivelurile de educaţie, cu predare în limbi străine. Acestea pot fi de stat sau particulare, taxele de studiu fiind stabilite la nivelul respectivei instituţii. În Bucureşti, spre exemplu, instituţiile publice de învăţământ preuniversitar cu predare exclusivă în limbi străine sunt: Colegiul German Goethe (limba germană) şi Liceul Teoretic “Ady Endre” (limba maghiară).

De asemenea, pentru efectuarea studiilor superioare vă puteţi înscrie la una dintre universităţile care oferă cursuri în limbi străine.

La înscrierea în programele de studii cu predare într-o limbă străină, instituţia de învăţământ superior primitoare va organiza un test de limbă. Nu trebuie să susţină acest test persoanele care provin din ţări unde limba oficială este limba în care se ţin cursurile şi nici persoanele care deţin un atestat lingvistic cu recunoaştere internaţională.

Învățământul particular și confesional

În România este permisă dezvoltarea învățământului particular și confesional, conform principiului nonprofit, în unități de învățământ preuniversitar, la toate nivelurile și formele, conform legislației în vigoare. Autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt realizate de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Unitățile de învățământ acreditate sunt sprijinite de stat , statul asigurând finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum și pentru elevii din învățământul postliceal special de stat . În conformitate cu art. 6 din Legea 1/2011, în România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, iar instituțiile de învățământ neacreditate nu pot emite diplome recunoscute.

Intrarea şi şederea studenţilor străini în România

După ce aţi primit scrisoarea de acceptare la studii din partea instituţiei de învăţământ din România va trebui să vă prezentaţi la Ambasada sau Consulatul României din ţara dumneavoastră, pentru a vă putea depune documentele pentru eliberarea unei vize de lungă şedere în scop de studii. Viza se acordă pentru o perioadă de 90 de zile cu una sau mai multe intrări. Pentru obţinerea vizei trebuie plătită o taxă consulară care, la ora actuală, este în valoare de 120 de Euro.

Străinii bursieri ai statului român nu trebuie să plătească taxa consulară. De asemenea, aceştia nu sunt obligaţi să facă dovada achitării taxei de studii şi nici dovada mijloacelor de întreţinere pentru obţinerea vizei. Străinii de origine română nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere.

Pentru mai multe detalii puteţi accesa pagina Inspectoratului General pentru Imigrări:
http://igi.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Studii/74.

Odată ce aţi ajuns pe teritoriul României, va trebui să depuneţi la IGI dosarul pentru obţinerea permisului de şedere în scop de studii valabil pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor. Prelungirea permisului de şedere are loc numai după depunerea documentelor solicitate de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în scop de studii în România, poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislația în vigoare, cu condiția ca durata totală a șederii prevăzută pentru studiile inițiale să nu fie depășită. În situația în care, prin schimbarea profilului de studiu sau a specializării profesionale, se depășește durata totală a șederii prevăzută pentru studiile inițiale, este necesară obținerea unei noi vize de lungă ședere în scop de studii.

Străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere în scop de studii pot lucra pentru a-și completa mijloacele de întreținere, numai cu program redus (maxim 4 ore pe zi), fără a avea nevoie de aviz de angajare.

Cazarea studenţilor în căminele studenţeşti

Lista documentelor necesare pentru obţinerea vizelor de lungă şedere în scop de studii şi a permisului de şedere în scop de studii este disponibilă la: http://igi.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Studii/74.

Pe perioada efectuării studiilor în România, puteţi beneficia, la cerere şi în limita posibilităţilor, de un loc de cazare în căminele studenţeşti. Pentru aceasta este necesar să faceţi această solicitare la secretariatul universităţii sau să bifaţi această opţiune pe formularul de aplicare, în momentul în care vă depuneţi dosarul de înscriere.

Recunoaşterea și echivalarea diplomelor

În cazul în care doriţi să vă continuaţi studiile sau să vă încadraţi în muncă pe teritoriul României, este necesară recunoaşterea/echivalarea diplomelor obţinute în străinătate. Pentru a putea iniţia această procedură, diplomele trebuie să fi fost emise de o instituţie de învăţământ acreditată pe teritoriul statului respectiv.

Recunoaşterea constituie acceptarea unei diplome sau a unui act de studii ca autentice. Criteriile de evaluare pentru recunoașterea diplomelor sunt: tipul programului de studii, numărul de credite transferabile, conţinutul, formarea, domeniul, specializarea, calificarea profesională, prin comparaţie cu sistemul românesc de învăţământ, în vederea stabilirii nivelului pe care acestea le conferă în învăţământul românesc.

Recunoaşterea diplomelor de studii este necesară dacă:

  • Aţi studiat într-un stat terţ, aveţi un drept de şedere şi doriţi să vă continuaţi studiile în România. În acest caz, accesul la studii este condiţionat de recunoaşterea diplomelor, care conferă accesul la nivelul de învăţământ respectiv.
  • Aţi studiat într-un stat terţ, aveţi un drept de şedere în România şi doriţi să vă angajaţi.

În urma procedurii recunoașterii diplomelor, daca sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege, solicitantului i se va elibera un atestat de recunoaștere.

Echivalarea reprezintă evaluarea curriculum-ului parcurs până la eliberarea respectivei diplome sau act de studii şi a compatibilităţii acestuia cu sistemul de învăţământ românesc. Echivalarea este urmată de eliberarea unui atestat care vă conferă drepturi egale cu ale celor care au studiat în România.

Echivalarea diplomelor de studii este necesară dacă sunteţi titularul dreptului de şedere pe termen lung în România, deţineţi diplome de studiu emise de instituţii de învăţământ dintr-un stat terţ şi doriţi să studiaţi în România, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români optând pentru unul dintre locurile (bugetate sau cu taxă) destinate cetăţenilor români. În acest caz, este necesară echivalarea diplomei, care conferă accesul la nivelul şi programul de studiu respectiv.

Cererea privind recunoaşterea/echivalarea diplomelor de studii, împreună cu actele necesare ataşate, se înregistrează la Registratura Ministerului Educaţiei şi este apoi transmisă spre soluţionare Centrului Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor (CNRED) sau Direcţiei de Relaţii Internaţionale din cadrul ministerului.

Procedura durează, de regulă, 30 de zile (10 zile pentru recunoaşterea diplomelor de bacalaureat). Dacă există diferenţe foarte mari între sistemele de învăţământ, CNRED poate stabili aplicarea unor măsuri compensatorii, adică susţinerea unor teste, examene sau probe practice.

Continuarea studiilor în România

Pentru continuarea studiilor preuniversitare în România (clasele I – XII, XIII), este necesară recunoașterea perioadelor de studii preuniversitare efectuate în străinătate. Recunoaşterea perioadelor de studii preuniversitare reprezintă evaluarea curriculum-ului parcurs prin comparaţie cu sistemul românesc de învăţământ, în vederea stabilirii nivelului la care se află solicitantul în învăţământul românesc. Cererea se depune la Inspectoratul Şcolar de la locul unde se află şcoala la care vreţi să vă continuaţi studiile. Cererea va fi transmisă, apoi, de către Inspectoratul Şcolar către MECS, care va realiza recunoașterea. Rezultatul va fi transmis Inspectoratului Şcolar care, la rândul său, îl va comunica şcolii la care vreți să studiați.

Pentru studiile universitare (facultate) şi postuniversitare (masterat, studii postuniversitare de specializare, doctorat, studii post-doctorale), este necesară recunoaşterea diplomei de studii, care conferă accesul la nivelul de învăţământ respectiv. Astfel, se vor recunoaşte: diploma de bacalaureat, în cazul în care se doreşte înscrierea la studii de licenţă; diploma de licenţă, în cazul în care se doreşte înscrierea la studii de masterat; diploma de licenţă şi diploma de masterat, în cazul în care se doreşte înscrierea la studii de doctorat.

Dosarul va fi depus la instituţia de învăţământ superior la care se doreşte înscrierea, urmând a fi transmis MECS, care va realiza recunoașterea.

Actele de studii nu sunt recunoscute în cazul în care acestea nu sunt apostilate sau supralegalizate.

Informaţii suplimentare referitoare la procedura de recunoaștere/echivalare sunt disponibile pe pagina de web a Centrului Național pentru Recunoașterea și Echivalarea Diplomelor: www.cnred.edu.ro.

Textul este preluat din Ghidul Bun venit în România!, publicat în anul 2015.