Dreptul de ședere

Obţinerea unui drept de şedere în România reprezintă pentru dumneavoastră primul pas necesar pentru accesarea altor drepturi precum: dreptul la muncă, la educaţie, la servicii medicale etc.

Intrarea, şederea şi ieşirea cetăţenilor străini din România, precum şi drepturile şi obligaţiile acestora  sunt reglementate de OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Încadrarea în muncă a străinilor pe teritoriul României este reglementată de OG nr. 25/2014.

Legislaţia românească defineşte străinul ca fiind acea persoană care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene. Dacă faceţi parte din această categorie de persoane, atunci informaţiile prezentate în continuare vi se adresează.

 

Intrarea în România:

Pentru a putea intra în România trebuie să vă asiguraţi că aveţi:

  • un document valabil de trecere a frontierei (ex: paşaport, document de călătorie etc.), recunoscut de statul român. În cazul în care sunteţi trecut pe paşaportul altei persoane, veţi putea intra în ţară numai împreună cu persoana respectivă;
  • viză de intrare în ţară, un permis de şedere valabil emis de IGI sau orice altă autorizaţie care vă conferă dreptul de tranzit ori de şedere pe teritoriul României;
    • documente care să ateste scopul şi condiţiile şederii, precum şi mijloacele de întreţinere în România (ex: o sumă de bani cash sau dovada extrasului de cont, o scrisoare de invitaţie care să ateste că vi se asigură cazarea sau o rezervare de hotel etc.) în cazul în care intraţi în ţară pe baza unei vize. Aceste dovezi nu le sunt solicitate persoanelor care au un permis de şedere în România, un drept de şedere pe termen lung într-un stat membru UE sau sunt membrii de familie ai unui cetăţean român.
În cazul în care nu aveţi nevoie de o viză de intrare în România, puteţi rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă de 90 de zile (3 luni) în decursul unei perioade de 180 de zile (6 luni).

Nu vă va fi permisă intrarea pe teritoriul României dacă:

  • sunteţi în tranzit, însă nu prezentaţi garanţii că ţara de destinaţie vă va permite accesul pe teritoriul acesteia
  • pe numele dumneavoastră au fost introduse semnalări în Sistemul Informatic Naţional sau în Sistemul Informatic Schengen, în scopul refuzului intrării.
  • se consideră că reprezentați un pericol pentru apărarea şi securitatea naţională, ordinea, sănătatea sau morala publică.
În cazul în care vă este refuzată intrarea în România, veţi primi un document scris, în care se prezintă justificarea acestui refuz. Dacă nu puteţi părăsi imediat teritoriul ţării, Poliţia de Frontieră vă va asigura un spaţiu de cazare temporară în zona de tranzit sau într-un centru cu acelaşi regim, până în momentul în care veţi părăsi teritoriul.

Ieşirea de pe teritoriul României

Este recomandat ca, atunci când ieşiţi de pe teritoriul României să utilizaţi acelaşi document de călătorie folosit când aţi intrat ultima oară în ţară, pe care este aplicată ştampila de intrare şi/sau viza obţinută de la ambasada sau consulatul României din străinătate. În cazul în care v-aţi schimbat între timp documentele de călătorie, vă recomandăm să păstraţi şi vechile documente de călătorie, pentru cazul în care acestea vă vor fi solicitate.

Ieşirea de pe teritoriul României vă va fi refuzată în situaţia în care sunteţi parte într-un proces prin care vi se interzice părăsirea teritoriului ţării sau în cazul în care aţi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă şi trebuie să executaţi o pedeapsă cu închisoarea.

Regimul vizelor

Viza reprezintă autorizaţia care îi conferă cetăţeanului străin dreptul de a solicita tranzitul aeroportuar, tranzitul ori şederea temporară pentru o perioadă determinată.

Nu aveţi nevoie de viză dacă: 

  • aveţi un drept de şedere într-unul din statele UE/SEE/Confederaţia Elveţiană, ca membru de familie al unui cetăţean din aceste state, pe care îl însoţiţi sau căruia vă alăturaţi;
  • aveţi un permis de şedere eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări;
  • aveţi un drept de şedere pe termen lung într-un alt stat din UE;
  • aveţi o viză de scurtă şedere, de lungă şedere sau un permis de şedere emise de statele membre Schengen, Bulgaria sau Cipru, caz în care puteţi tranzita România pentru 5 zile;
  • sunteţi cetăţean al unui stat aflat pe lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de la obligativitatea deţinerii vizei, în conformitate cu Regulamentul CE 539/2001.

Puteţi accesa lista menţionată la următorul link:

http://igi.mai.gov.ro/api/media/userfiles/Anexa%20II%20Reg%20539.pdf
Aveţi nevoie de viză dacă:

  • sunteţi cetăţean al unui stat aflat pe lista ţărilor terţe pentru ai căror cetăţeni trebuie să deţină viză la trecerea frontierelor externe ale statelor membre. Puteţi accesa lista menţionată la următorul link:

http://igi.mai.gov.ro/api/media/userfiles/Anexa%20I%20Reg%20539.pdf.

  • doriţi să rămâneţi pe teritoriul României pentru mai mult de 90 de zile şi să solicitaţi obţinerea unui permis de şedere (excepţie fac cetăţenii SUA, Canada şi Japonia al căror drept de şedere poate fi prelungit fără obligativitatea obţinerii unei vize de intrare în România).

Tipuri de vize 

În funcţie de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi de mai multe tipuri, fiecare dintre acestea având diferite particularităţi:

Informaţii Viză de scurtă şedere (C) Viză de lungă şedere (D)
Scopul călătoriei – misiune (străinilor care îndeplinesc funcţii în cadrul guvernelor, administraţiilor publice sau organizaţiilor internaţionale, precum şi pentru cei care, prin scopul şederii lor în România, prezintă interes pentru relaţiile dintre statul român şi ţara de origine. Acest tip de viză se poate elibera şi membrilor de familie care îi însoţesc pe aceştia)

– turism

– vizită – obţinută în baza unei invitaţii de la o persoană cetăţean român sau străin cu un drept de şedere în România

– afaceri

– transport

– activităţi sportive, culturale, ştiinţifice, umanitare

– tratament medical de scurtă durată

– activităţi economice (D/AE)

– activităţi comerciale (D/AC)

– activităţi profesionale (D/AP)

– angajare în muncă (D/AM)

– detaşare (D/DT)

– studii (D/SD)

– reîntregirea familiei (D/VF)

– activităţi religioase (D/AR)

– activităţi de cercetare ştiinţifică (D/CS)

– viză diplomatică şi viză de serviciu (DS)

– alte scopuri (D/AS).

Număr de intrări Una/Multiple Una/Multiple
Valabilitate/   Condiţionări Se acordă, de regulă, pentru maxim 180 de zile, cu posibilitatea de a avea o şedere continuă sau întreruptă pe teritoriul României, de maxim 90 de zile în perioada de valabilitate a vizei.

Pentru anumite categorii de persoane care călătoresc frecvent în România se poate elibera o viză de scurtă ședere valabilă pentru maxim 5 ani, dar cu posibilitatea de a rămâne pe teritoriul ţării maxim 90 de zile într-o perioadă de 6 luni de la prima intrare.

Se acordă pe o perioadă de 180 de zile cu posibilitatea de a avea o şedere pe teritoriul României de 90 de zile
Prelungire Nu se prelungeşte. Nu permite solicitarea unui permis de şedere. Poate fi prelungită în cazul în care scopul şederii rămâne acelaşi. În baza acesteia se poate obţine un permis de şedere.
Observaţii Scopul pentru care a fost obţinută nu poate fi modificat. Scopul pentru care a fost obţinută nu poate fi modificat. În  caz contrar, este necesară părăsirea ţării şi aplicarea pentru o nouă viză de lungă şedere.

Acestor categorii de vize li se mai adaugă şi vizele de tranzit şi vizele de tranzit aeroportuar care se acordă numai în scop de tranzit şi numai în anumite situaţii.

De asemenea, viza diplomatică şi viza de serviciu li se acordă străinilor care deţin un paşaport diplomatic sau de serviciu, şi care urmează să îndeplinească o funcţie oficială ca membri ai unei reprezentanţe diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de origine, în România.

Solicitarea vizei 

  • Vizele se solicită personal de la misiunile diplomatice ale României de pe teritoriul ţării unde străinul îşi are domiciliul sau rezidenţa.
  • Străinii care se află pe teritoriul altui stat decât statul de cetăţenie, fără a avea un drept de şedere pe teritoriul statului respectiv, nu vor putea solicita o viză de la misiunile diplomatice ale României de acolo.
  • Solicitarea de viză trebuie să fie depusă cu maxim 3 luni înainte de momentul la care se preconizează sosirea pe teritoriul României.
  • De asemenea, în afara unor cazuri excepţionale, paşaportul sau documentul de călătorie pe care va fi aplicată viza trebuie să fie eliberat în ultimii 10 ani şi să aibă o valabilitate care să depăşească cu cel puţin 3 luni valabilitatea vizei solicitate. Lista misiunilor diplomatice poate fi găsită aici: http://www.mae.ro/romanian-missions.

            Lista documentelor pe care trebuie să le prezentaţi pentru obţinerea unei vize poate fi diferită în funcţie de ţara al cărei cetăţean sunteţi şi scopul pentru care doriţi să intraţi în România, motiv pentru care vă rugăm să vă interesaţi direct la misiunea diplomatică (ambasadă/consulat) din ţara de origine sau reşedinţă.

Pentru a putea solicita o viză de scurtă şedere, cetăţenii anumitor state vor avea nevoie de o invitaţie avizată de IGI, solicitată în România, de către o persoană fizică sau juridică. Avizarea invitaţiei de către IGI se face în termen de 60 de zile de la depunerea cererii.
Lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de invitaţie avizată de IGI poate fi găsită aici: http://igi.mai.gov.ro/api/media/userfiles/lista%20state%20MAE%20418.pdf

Permisul de şedere în România

Informaţii generale 

Persoanele care sunt exceptate de la obligativitatea vizei pentru intrarea în România, precum şi persoanele care au o viză de lungă şedere, pot solicita prelungirea şederii în România prin obţinerea unui permis de şedere. Solicitarea acestui document va fi acceptată doar în cazul în care faceţi dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege. Este esenţial să:

  • deţineţi un document de călătorie valabil;
  • puteţi demonstra că veţi rămâne în România în acelaşi scop pentru care v-a fost acordată viza de lungă şedere sau să aveți dovada scopului şederii (dacă nu aţi avut nevoie de viză de intrare). Membrii de familie ai cetăţenilor români, indiferent de tipul vizei de intrare în România, pot să solicite prelungirea dreptului de şedere în scopul reîntregirii familiei şi să obţină permis de şedere temporară pentru membrii de familie ai cetăţenilor români.

Pentru a putea solicita obţinerea sau prelungirea unui drept de şedere temporară în România, va trebui să depuneţi o solicitare la Inspectoratul General pentru Imigrări, cu cel puţin 30 de zile înainte de a vă expira dreptul de şedere (viza sau permisul de şedere).

Dosarul trebuie să conţină o serie de documente precum: copie după paşaport, dovada spaţiului de locuit, dovada asigurării medicale, adeverinţă medicală, chitanţa pentru taxele de eliberare a permisului etc. Pe lângă aceste documente, în funcţie de scopul pentru care solicitaţi prelungirea şederii în România, vi se vor cere şi alte documente suplimentare. Pentru a afla de ce documente aveţi nevoie, vă puteţi adresa birourilor Inspectoratului General pentru Imigrări sau puteţi accesa site-ul www.igi.mai.gov.ro, secţiunea Cetăţeni Non-UE/Şederea în România, la scopul pentru care doriţi să obţineţi un drept de şedere.

Informaţii înscrise pe permisele de şedere:

  • Numele şi prenumele cetăţeanului străin;
  • Data naşterii;
  • Ţara de origine;
  • Serie, număr şi CNP (codul numeric personal) acordat cetăţeanului străin în momentul în care solicită primul document de şedere în România. CNP rămâne valabil până în momentul în care persoana va primi cetăţenia română şi va obţine un alt CNP.
  • Tipul permisului de şedere şi scopul pentru care străinul domiciliază în România;
  • Adresa din România;

Data eliberării şi data expirării documentului de şedere.

 

Drepturi şi obligaţii generale ale posesorilor de permise de şedere în România: 

Dacă aveţi un document de şedere în România, aveţi dreptul de a:

  • circula liber în interiorul ţării şi de a vă stabili domiciliul sau reşedinţa oriunde doriţi;
  • intra şi ieşi din ţară pe perioada de valabilitate a documentului de şedere;
  • avea acces la orice fel de servicii publice şi la sistemul de învăţământ, în condiţiile stabilite prin lege.

De asemenea, aveţi obligaţia de a:

  • respecta legislaţia din România;
  • respecta scopul pentru care aţi obţinut documentul de şedere;
  • anunţa Inspectoratul General pentru Imigrări în cazul în care vă căsătoriţi/divorţaţi, în cazul naşterii sau decesului unui membru al familiei, în cazul în care vă schimbaţi numele, cetăţenia sau în cazul în care vă mutaţi la o nouă adresă;
  • anunţa Inspectoratul General pentru Imigrări în cazul în care vă schimbaţi paşaportul sau în cazul în care vă angajaţi la un nou loc de muncă.
În cazul în care vă aflaţi în una din aceste situaţii, aveţi obligaţia de a declara schimbarea survenită în situaţia dumneavoastră într-un termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. În cazul nedeclarării la IGI, puteţi fi sancţionat cu o amendă cuprinsă între 100-500 RON. În cazul schimbării numelui, cetăţeniei sau adresei, aveţi obligaţia de a solicita eliberarea unui nou permis de şedere.
ATENȚIE!

Indiferent de tipul permisului de şedere pe care îl deţineți, este important să depuneţi o cerere pentru prelungirea acestuia, la ghişeele Inspectoratului General pentru Imigrări, cu minim 30 de zile înainte de data la care acesta expiră. În caz contrar riscaţi să primiţi o amendă contravenţională sau chiar o decizie de returnare.
Dosarele pentru prelungirea dreptului de şedere pot fi depuse şi online prin serviciului de depunere a cererilor online, disponibil accesând următorul link:

https://213.177.17.74/portaligi/ro-ro/primapagina.aspx

Inspectoratul General pentru Imigrări oferă aplicanţilor, posibilitatea de face dovada îndeplinirii condiţiilor legale prin încărcarea online a documentelor justificative, înainte de prezentarea la ghişeul de lucru cu publicul. Folosind această metodă vă veţi asigura că aveţi toate documentele necesare, iar în urma primirii emailului de confirmare, va trebui să vă prezentaţi la ghişeu cu toate documentele solicitate, în orginal şi copie. Persoanele ale căror documente expiră în maxim 30 de zile, sunt obligate să se prezinte cu dosarul pentru prelungirea dreptului de şedere direct la sediul IGI.

 

Permisul de şedere temporară

Permisul de şedere temporară poate fi solicitat de către orice cetăţean al unui stat terţ care nu are nevoie de viză pentru a intra în România sau care deţine o viză de lungă şedere. Acest document se eliberează pentru mai multe scopuri, precum:

Tipul permisului de şedere temporară (scopul) Cine poate solicita acest document Valabilitatea maximă a documentului Condiţii specifice minime de acordare a documentului[1]
Activităţi economice Activităţi economice desfăşurate în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale 1 an Faceţi dovada deţinerii unei autorizaţii de funcţionare a afacerii şi dovada mijloacelor lunare de întreţinere de minim 250 euro.
Activităţi profesionale Persoanele care desfăşoară activităţi profesionale 1 an Faceţi dovada mijloacelor lunare de întreţinere de minim 250 euro.
Activităţi comerciale Persoane care gestionează afaceri în România (acţionari sau asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare a unor societăţi comerciale române) 1-3 ani, în funcţie de tipul afacerii şi rulajul de fonduri Dețineţi mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă sunteţi acţionar şi 500 euro lunar, dacă sunteţi asociat. De asemenea mai există şi o serie de alte condiţii importante ce trebuie îndeplinite, descrise în capitolul intitulat „Deschiderea unei afaceri”.
Muncă Persoane angajate cu contract de muncă în România (lucrători permanenţi, lucrători sezonieri, lucrători stagiari, lucrători transfrontalieri) 1 an Deţineţi un aviz de angajare valabil,  un contract de muncă cu normă întreagă şi aveţi un salariu minim echivalent cu salariul mediu brut pe economie.

Străinii posesori ai unui permis de şedere în scop de studii pot solicita prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă, după finalizarea studiilor, fără a fi nevoiţi să părăsească ţara, cu condiţia încheierii unui contract de muncă cu normă întreagă, în specialitatea studiilor absolvite.

Lucrători înalt calificaţi (orice persoană care deţine o diplomă de studii superioare şi solicită angajarea în România pe un post corespunzător diplomei deţinute) 2 ani Trebuie să fiţi plătit cu minim echivalentul a 4 salarii medii brute pe economie. În cazul în care vă pierdeţi locul de muncă, veţi avea o perioadă de graţie de 3 luni în care să vă găsiţi un alt loc de muncă, fără obligaţia părăsirii ţării.
Detaşare Persoane angajate în străinătate, însă detaşate la o companie din România Maxim 1 an într-un interval de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii în baza unor tratate între ţări. Aveţi o decizie de detaşare valabilă şi faceţi dovada unor câştiguri minime echivalente cu salariul mediu brut pe economie.
Studii Persoane care doresc să vină în România în scopul urmării cursurilor unei instituţii de învăţământ. Aceştia au dreptul de a lucra pentru maxim 4 ore pe zi, fără a fi necesară obţinerea unui aviz de angajare. Permisul de şedere are o valabilitate egală cu întreaga durată a studiilor. Acesta se poate prelungi cu 6 luni după finalizarea studiilor în vederea încheierii situaţiei şcolare). Studenţii bursieri sunt scutiţi de la plata taxei pentru permisul de şedere. Trebuie să dovediţi faptul că aţi fost acceptat de o instituţie de învăţământ din România, acreditată sau autorizată conform legii şi că deţineţi mijloace de întreţinere echivalente cu cel puțin salariul minim pe economie (excepţie făcând doar studenţii străini de origine română).
Studenţii îşi pot schimba profilul de studii ales, cu condiţia să nu depăşească perioada de studii estimată iniţial. În caz contrar, vor trebui să obţină o nouă viză de lungă şedere.
Reîntregirea familiei Membrii de familie (soţ/soţie, copii, părinţi) ai cetăţenilor străini cu un drept de şedere, precum şi ai persoanelor cu o formă de protecţie în România. Pentru o perioadă similara cu a sponsorului (care solicită reîntregirea familiei) Sponsorul (care solicită reîntregirea familiei) trebuie să demonstreze legătura de rudenie cu persoanele în cauză, dar şi să facă dovada mijloacelor de întreţinere.
Membrii de familie ai cetăţenilor români Membrii de familie ai cetăţenilor români (soț/soţie, părinţi, copii) 5 ani În cazul solicitării permisului de şedere în baza căsătoriei, se vor face verificări pentru a vedea dacă respectiva căsătorie nu este una de convenienţă.
Dreptul de şedere acordat membrilor de familie în mod independent –  Persoane divorţate

–  Sponsorul/cetăţeanul român a decedat;

–  Persoana a devenit majoră sau a împlinit vârsta de 21 de ani, în situaţia în care este membru de familie al unui cetăţean român.

–  Persoana a avut un drept de şedere pentru reîntregirea familiei pentru o perioadă de minim 5 ani anterior depunerii cererii.

6 luni Străinul trebuie:

– să fie posesorul unui permis de şedere temporară acordat în scopul reîntregirii familiei;

– să fi avut un drept de şedere temporară pentru reîntregirea familiei în ultimii 5 ani de zile (excepţie fac, la cerere,  străinii divorţaţi, străinii membrii de familie ai cetăţenilor români, dacă cetăţeanul român – sponsor a decedat sau dacă străinul a devenit major sau a împlinit vârsta de 21 de ani).

Activităţi religioase Persoane care desfăşoară activităţi religioase în România 1 an Aveţi nevoie de avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.
Cercetare ştiinţifică Cercetători ştiinţifici 5 ani Aveţi nevoie de acordul de primire avizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. În cazul în care aveţi un drept de şedere într-un alt stat membru UE, puteţi cere transferarea dreptului de şedere în România, fără a mai fi necesară obţinerea unei vize de lungă şedere.
Activităţi didactice Profesori, educatori etc. 1 an
Alte scopuri – străinii care urmează un tratament medical de lungă durată şi un însoţitor al acestora (dacă este nevoie)

– administratori ai unei societăţi comerciale
– cei care au intrat în România în scopul formării profesionale neremunerate, în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate

– străinii care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat

1 an Trebuie să faceţi dovada că vă aflaţi în una dintre situaţiile pentru care puteţi solicita un drept de şedere în alte scopuri.

Permisul de şedere temporară poate fi anulat sau revocat de către IGI, în cazul în care vă aflaţi în una dintre următoarele situaţii:

  • aţi obţinut dreptul de şedere fără a îndeplini toate cerinţele solicitate la acea dată sau v-aţi folosit de documente/informaţii false pentru a obţine acest drept;
  • aţi intrat în ţară sub o identitate falsă;
  • aţi încercat să treceţi ilegal frontiera sau să introduceţi în ţară persoane care nu aveau un drept de intrare sau şedere în România;
  • aţi săvârşit infracţiuni pe teritoriul României şi se consideră că reprezentaţi o ameninţare pentru ordinea publică.
  • aveţi un permis de şedere ca membru de familie al unui cetăţean român şi aţi fost plecat/ă din ţară pentru mai mult de 6 luni, însumate pe parcursul unui an calendaristic. În această situaţie, permisul de şedere îşi pierde automat valabilitatea şi veţi fi nevoit să intraţi în România pe bază de viză. Singurele excepţii sunt în situaţia în care dovediţi că aţi lipsit din ţară pentru: efectuarea stagiului militar obligatoriu; din motive de boală sau graviditate/naştere; dacă faceţi dovada că în perioada respectivă aţi fost angajat sau detaşat la o persoană juridică din străinătate; din cauza unor situaţii excepţionale, care nu v-au permis întoarcerea.
  • suferiţi de o boală care pune în pericol sănătatea publică, pe care aţi contractat-o ulterior obţinerii dreptului de şedere în România şi refuzaţi să urmaţi tratamentul medical care v-a fost prescris.
  • sunteţi posesor al Cărţii Albastre a UE, dar nu deţineţi veniturile necesare pentru a vă întreţine, pe dumneavoastră şi pe membrii familiei, la nivelul venitului minim pe economie. De asemenea, Cartea Albastră a UE poate fi revocată în situaţia în care, pe perioada valabilităţii ei aveţi mai multe perioade de şomaj sau în cazul în care solicitaţi asistenţă socială;
  • sunteţi student şi v-aţi suspendat studiile din alte motive decât cele medicale;
  • nu mai respectaţi scopul pentru care v-a fost acordat dreptul de şedere.

Permisul de şedere pe termen lung

Dreptul de şedere pe termen lung li se acordă străinilor care au domiciliat în România pentru perioade mai lungi de timp şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani[2] anteriori depunerii cererii (în aceşti 5 ani nu au lipsit din ţară mai mult de 6 luni consecutive sau 10 luni în total). La stabilirea acestei perioade se ia în calcul jumătate din perioada de şedere în scop de studii şi nu se iau în calcul dreptul de şedere conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu şi nici dreptul de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier.
  • deţin mijloace de întreţinere la nivelul salariului minim brut pe economie, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români, care nu trebuie să facă această dovadă;
  • au asigurare socială de sănătate;
  • fac dovada spaţiului de locuit (proprietate, închiriere, luare în spaţiu, comodat);
  • cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător;
  • nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională.
Minorilor ai căror părinţi au un drept de şedere pe termen lung li se poate acorda același statut fără îndeplinirea condițiilor menționate mai sus. În cazul în care numai unul dintre părinţi are acest drept, atunci este nevoie de consimţământul celuilalt părinte, printr-o declaraţie notarială
Străinilor de origine română sau născuți în România, precum și celor a căror ședere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de ședere pe termen lung fără îndeplinirea condițiilor sus-menționate, dacă nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională.

Dreptul de şedere permanentă se acordă şi următoarelor categorii de cetăţeni străini:

  • posesorilor unei Cărţi Albastre a UE care demonstrează că au locuit în România în ultimii 2 ani şi că au avut o şedere continuă într-un stat UE, SEE sau în Confederaţia Elveţiană în ultimii 5 ani până la momentul depunerii cererii.
  • străinilor care fac dovada faptului ca au efectuat investiţii de minim 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă.

Dreptul de şedere pe termen lung NU poate fi acordat cetăţenilor străini care sunt, la momentul depunerii cererii:

  • titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii (permis de şedere în scop de studii)
  • solicitanţi de azil sau beneficiari ai protecţiei temporare
  • titulari ai dreptului de şedere conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu.

Dreptul de şedere pe termen lung poate fi anulat sau revocat:

  • în cazul obţinerii unui drept de şedere pe termen lung pe teritoriul altui stat;
  • la cerere sau la dobândirea cetăţeniei române;
  • în cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, fost posesor de Carte Albastră a UE, sau a membrilor de familie ai cetăţenilor români.
  • în cazul anulării protecţiei internaţionale, atunci când dreptul de şedere pe termen lung a fost obţinut în calitate de beneficiar al protecţiei internaţionale în România.

Drepturile posesorilor de permise de şedere pe termen lung: 

Străinii, titulari ai dreptului de ședere pe termen lung, beneficiază de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește:

  • accesul la piaţa forţei de muncă, inclusiv în privința condițiilor de angajare și de muncă (fără a putea ocupa, însă, funcții publice), precum și accesul la activități economice în mod independent și la activități profesionale (dacă acestea nu presupun, nici măcar ocazional, exercitarea de prerogative ale autorității publice);
  • accesul la toate formele şi nivelurile de învăţământ şi de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;
  • echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competenţă şi a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;
  • securitatea socială, asistenţa şi protecţia socială (ex: ajutoare sociale, subvenţii etc.)
  • asistenţă de sănătate publică;
  • deduceri de impozit pe venitul global şi scutiri de taxe;
  • accesul la bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe;
  • libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţă la o organizaţie sindicală sau profesională.

[1] Acestea reprezintă doar câteva dintre condiţiile specifice care trebuie îndeplinite pentru a putea solicita un drept de şedere. Pentru a avea o listă completă a documentelor necesare, apelaţi la informaţiile oferite de către Inspectoratul General pentru Imigrări.

[2] În cazul persoanelor cu o formă de protecţie (refugiaţi sau persoane cu protecţie subsidiară), această perioadă este de 4 ani.

Textul este preluat din Ghidul Bun venit în România!, publicat în anul 2015.